PN 16 35 01 03 / Responsabil Dr. Ing. Andrei Bala |
Obiective/Rezultate obtinute |
Valoare faza
(RON) |
Proiectul Structura crustei terestre în ariile tectonice din Romania, element esential în optimizarea caracterizării cutremurelor precum și în vederea cresterii gradului de cunoastere al hazardului seismic pe baze deterministe. |
||
Faza I/2016 :
Modele crustale în partea sudică a României: Câmpia Română
şi
Dobrogea Centrala și de sud
|
1.
Obiectivul
proiectului:
Proiectul are ca obiectiv realizarea unor modele ale crustei
terestre în ariile tectonice din Romania, în special în
zonele dens populate, unde se fac resimtite efectele
cutremurelor puternice. Modelele crustale vor constitui
datele de intrare pentru evaluarea efectelor mediului de
propagare asupra undelor seismice, de la sursă până într-un
punct de observaţie. Propagarea undelor
seismice prin mediile reale are loc în
conformitate cu legi fizice specifice, ale căror variabile
sunt legate de structura şi parametrii elastici ai mediului
(vitezele de propagare ale undelor seismice) şi de
densitatea mediului. Cunoaşterea distribuţiei acestor
parametri în mediul geologic aflat între focarul seismic şi
un punct de observație la suprafaţă permite
predicţia efectului seismic (intensitate şi compoziţie
spectrală), în punctul de observaţie, înaintea producerii
unui seism major şi înregistrării lui instrumentale în acel
punct.
2.
Rezultate preconizate
pentru atingerea obiectivului: Se vor obţine modele
crustale cu informaţii asupra evoluţiei 2D a principalelor
interfeţe din sedimentar (baza cuverturii neogene, sau unele
interfeţe din Mezozoic şi Paleozoic) şi crusta cristalină
(fundamentul cristalin, interfaţa midcrustală si Moho),
precum şi vitezele de propagare ale undelor seismice în
crusta cristalină. Gradul de încredere a acestor date
va fi în funcţie de adâncime şi de sursa care le-a furnizat.
Astfel pentru date provenite din măsurători,
eroarea în adâncime creşte de la câteva sute de metri
pentru cuvertura sedimentara la ±1 km pentru baza crustei,
iar vitezele seismice crustale vor avea erori de ± (0.1 -
0.5) km/s. 3.
Obiectivul
fazei: In cadrul acestei faze
vor fi integrate lucrarile seimice realizate la scara
regionala si locala în anii 70 și 80, cu datele mai noi
obținute în perioada 1999 – 2001 pe principalele profile
regionale de refracție, obținute de INCDFP în colaborare cu
Universitatea din Karlsruhe, Germania, în Platforma Moesica
(sudul României). Acestea vor fi integrate într-un capitol
ce va sintetiza modelele crustei terestre adânci, cu
principalele adancimi la interfața midcrustala (IM) și
adancimea la Moho(M). In capitole distincte se vor obține
rezultate asupra seismicitații Platformei Moesice la nivel
crustal, precum si distribuția regionala a epicentrelor ,
pentru a contura zone cu seismicitate ridicata si eventuale
falii(fracturi) noi, evidențiate doar prin seismicitate.
4.
Rezultate
preconizate pentru atingerea obiectivului fazei: Lucrările de
investigare seismică la scară regională realizate în România
în anii 70 şi apoi completate cu lucrări mai modeste în anii
80 au condus la crearea unor modele regionale ale structurii
crustale. Aceste modelele au furnizat informaţii asupra
structurii crustale şi a evoluţiei principalelor
discontinuităţi crustale de-a lungul câtorva profile
regionale, însă informaţii asupra vitezelor de propagare ale
undelor seismice au fost oferite într-o măsură mai mică.
Modelele crustale astfel realizate coroborate cu alte date
geologice şi geofizice ale structurii adânci au stat la baza
unor noi modele tectonice şi geodinamice. In anii 90 au fost
înregistrate şi interpretate o serie de profile seismice de
reflexie în Platforma Moesică, Avanfosa carpatică,
Depresiunea Transilvaniei şi Depresiunea Pannonică care au
adaugat noi informaţii asupra structurii crustale. In 1999 şi 2001 două
profile seismice de refracţie care traversează de la nord la
sud şi de la est la vest zona seismogenă Vrancea au furnizat
modelele crustale cele mai complete până în prezent,
întrucât sunt definite pe lângă poziţia geometrică a
principaleleor discontinuităţi crustale, şi distribuţiile
vitezelor de propagare ale undelor seismice pe întreaga
scară crustală.
|
|
Termen predare: 15.04.2016
|
||
Faza II/2017: Modele crustale în Transilvania, Banat, partea de est a bazinului Pannonic |
1.
Obiectivul
proiectului:
Proiectul are ca
obiectiv realizarea unor modele ale crustei terestre în
ariile tectonice din Romania, în special în zonele dens
populate, unde se fac resimtite efectele cutremurelor
puternice. Modelele crustale vor constitui datele de intrare
pentru evaluarea efectelor mediului de propagare asupra
undelor seismice, de la sursă până într-un punct de
observaţie. Propagarea undelor
seismice prin mediile reale are loc în
conformitate cu legi fizice specifice, ale căror variabile
sunt legate de structura şi parametrii elastici ai mediului
(vitezele de propagare ale undelor seismice) şi de
densitatea mediului. Cunoaşterea distribuţiei acestor
parametri în mediul geologic aflat între focarul seismic şi
un punct de observație la suprafaţă
permite predicţia efectului seismic (intensitate şi
compoziţie spectrală), în punctul de observaţie, înaintea
producerii unui seism major şi înregistrării lui
instrumentale în acel punct. Se vor obţine modele
crustale cu informaţii asupra evoluţiei 2D a principalelor
interfeţe din sedimentar (baza cuverturii neogene, sau unele
interfeţe din Mezozoic şi Paleozoic) şi crusta cristalină
(fundamentul cristalin, interfaţa midcrustală si Moho),
precum şi vitezele de propagare ale undelor seismice în
crusta cristalină. Gradul de încredere a acestor date
va fi în funcţie de adâncime şi de sursa care le-a furnizat.
Astfel pentru date provenite din măsurători,
eroarea în adâncime creşte de la câteva sute de metri
pentru cuvertura sedimentara la ±1 km pentru baza crustei,
iar vitezele seismice crustale vor avea erori de ± (0.5 - 2)
km/s. In cadrul acestei faze
vor fi integrate lucrarile seimice realizate la scara
regionala obținute în perioada 1999 – 2001 pe principalele
profile regionale de refracție, obținute de INCDFP în
colaborare cu Universitatea din Karlsruhe, Germania, în
Transilvania. Acestea vor fi integrate într-un capitol ce va
sintetiza modelele crustei terestre adânci, cu principalele
adancimi la interfața midcrustala (IM) și adancimea la
Moho(M). In capitole distincte se vor obține rezultate
asupra tectonicii Depresiunii Transilvaniei, Banatului și
Bazinului Pannonic (sectorul romanesc) la nivel crustal,
precum si distribuția regionala a epicentrelor , pentru a
contura zone cu seismicitate ridicata si eventuale
falii(fracturi) noi, evidențiate doar prin seismicitate.
4.
Rezultate
preconizate pentru atingerea obiectivului fazei: In anii 90’ au fost
înregistrate şi interpretate o serie de profile seismice de
reflexie în Depresiunea Transilvaniei şi Depresiunea
Pannonică care au adaugat noi informaţii asupra structurii
crustale. In 1999 şi 2001 două
profile seismice de refracţie care traversează de la nord la
sud şi de la est la vest zona seismogenă Vrancea au furnizat
modelele crustale cele mai complete până în prezent,
întrucât sunt definite pe lângă poziţia geometrică a
principaleleor discontinuităţi crustale, şi distribuţiile
vitezelor de propagare ale undelor seismice pe întreaga
scară crustală. Rezultate noi au fost
furnizate si prin utilizarea combinata a metodei funcțiilor
Green si a funcțiilor de transfer aplicata asupra
înregistrarilor seismologice executate în cadrul unei retele
internaționale ce a funcționat în Romania pentru un interval
de 2 ani. |
|
Termen predare:
|
||
TOTAL |